Despre mine

euStau in fata calculatorului si ma intreb:
(Ma incearca o senzatie de discomfort, de teama…)

Ce-as putea eu scrie  despre mine? Nimic extraordinar, o viata ca oricare alta! 

Da! Dar, este viata mea

Ca si tine si eu am o poveste, cu fraze, paragrafe si capitole. Acum sunt la finalul unui capitol pe care  vreau sa-l rescriu,  pana nu e prea tarziu.  Simt ca m-am pierdut putin, ca nu ma mai recunosc, ca a aparut o fisura  intre intre mine si emotiile, convingerile si actiunile mele.

De fapt, cine sunt eu cu adevarat?

Persoana puternica, hotarata, mereu in actiune, sociabila, vesela increzatoare, sigura pe sine, leader de opinie si de oameni sau   cea care incearca  sa se cuibareasca in mine, sa-mi schimbe felul de-a gandi si de a ma manifesta.

Imi place sa ajut, totdeauna am facut-o cu draga inima.

Si ce-i rau in asta? Foarte frumos! – ai sa gandesti…

Sunt de acord, este minunat sa fii alaturi de cei ce au nevoie de sprijinul tau, indiferent de ce natura este acesta. Numai ca, incet-incet m-am lasat dusa de val astfel incat toate resursele mele  emotionale, fizice si psihice s-au indreptat spre cei din jur…si am uitat de mine.

AskYourselfQuestionsCine sunt eu?

Chriss, 58 de ani, economist, actualmente pensionara.

Cam putin, nu te-nteleg…care-i problema? – poate ai sa-mi spui…

OK, continui:

Am invatat mult, am muncit mult si cu pasiune dar am fost fericita  sa fac  ceea ce-mi placea.

Pas cu pas am urcat toate treptele pana am ajuns in varf pe domeniul in care ma pregatisem si in care activasem.

Ce-mi mai puteam dori mai mult?

Anii au trecut,  cu bune si cu rele…A venit momentul retragerii din activitatea profesionala – greu pentru cei  care  simt ca a merge la serviciu  e o placere si nu o corvoada.

Initial am crezut ca voi trece usor peste soc, ca nu va avea efecte negative asupra mea. Am continuat sa citesc ceea ce nu reusisem pana atunci, sa invat ceea ce-mi dorisem dar nu o facusem din lipsa de timp, sa ma plimb, sa ascult muzica, sa calatoresc , sa-i ajut pe cei din jur…challenges-in-life

Ar fi trebuit sa fi fost  multumita, nu-i asa?

Din pacate, nu a fost asa . Pentru ca aceste activitati  facute haotic, fara a fi ordonate de un program asa cum fusesem obisnuita m-au acaparat intr-o asemenea masura incat, desi era de presupus ca as avea mai mult timp liber, nu mai aveam deloc…

Am devenit un robotel care alearga de colo-colo, fara directie sau mai  bine zis in toate directiile, care se apuca de toate si finalizeaza  mult mai putine, care vesnic e nemultumit de cat reuseste sa faca, care nu mai socializeaza, care nu mai zambeste…

De aici pana la depresie  n-ar fi fost decat un pas

Dar n-am facut acest pas.

…M-am trezit la timp, m-am privit in oglinda si mi-am zis:

Dar aceasta nu sunt eu…

Atunci cine este?

O imagine deformata a personalitatii mele…

A fost momentul in care am stiut ca trebuie sa fac ceva. Si am facut…

depression1600x1200Dar despre asta, iti voi povesti alta data…

Te-astept sa mi te alaturi pentru a parcurge impreuna drumul spre (re)gasirea propriei identitati.

Cu drag,

                 Chriss

14 Responses to Despre mine

  1. Marcela says:

    Chriss, impresionanta povestea ta. Astept cu drag sa citesc mai multe despre tine si experientele tale pe acest blog.

  2. adrian says:

    Cele doua poze din articol mi-au arata ca esti o femeie deosebita si puternica.

    • Chriss says:

      Adrian, ma bucura comentariul tau…Sunt destul de puternica insa, dupa cum bine stii, chiar si cei puternici mai cad uneori…Pana la urma acesta este farmecul vietii, trebuie sa te ridici si sa urci mai sus decat erai inainte de cadere…
      Multumesc din suflet!

  3. florentina says:

    Ma gandesc ca ti-a fost greu in aceasta perioada, dar ma bucur ca ai avut puterea sa treci peste ea, sa vezi dincolo de bariera care aparuse.Mi-ar place sa vad poza ta la pagina de contact( daca se poate)

    • Chriss says:

      Mi-a fost greu si chiar acum, cand am depasit momentul, nu pot spune ca nu mai recidivez din cand in cand…Ceea ce este important e ca am constientizat situatia si nu mai persist in greseala…
      Multumesc pentru comentariu, Florentina…
      P.S. Ai dreptate, o fotografie ar fi binevenita…Voi remedia situatia…Cu drag, Chriss

  4. Dia says:

    Sunt incantata sa descopar Femei ca tine, care nu se definesc prin varsta din buletin si nu se opresc sa traisca, atunci cand trec de un anumit prag biologic!
    Felicitari si inspiratie!

    • Chriss says:

      Banuiesc ca sunt foarte multe femei ca mine, unele chiar traiesc din plin, altele, din pacate, dupa o anumita varsta (aceasta nefiind o conditie sine qua non, insa) se complac in zona de confort sau nu au curajul sa se manifeste asa cum sunt in realitate, cu simt deep inside… Dorinta mea este de a ajuta ca numarul lor sa scada, sa arat ca se poate!
      Multumesc mult, Dia.
      Cu drag,
      Chriss

  5. Lumis says:

    M-am regasit in ceea ce spui tu si ma bucur ca suntem din ce in ce mai multi care adoptam aceasta metoda de a ne redescoperi.
    Mult succes, iti doresc Chriss, tinerii trebuie sa stie ca mai avem inca ceva de spus ! Poate ca te intereseaza si ceea ce am descoperit eu despre cum se fac bani cu blogurile, este unul din subiectele tratate in blogurile mele http://banipenet4all.blogspot.com si http://www.lumis-detoatepentrutoti.com .

    • Chriss says:

      Multumesc, Luminita…Si eu ma bucur ca, pe undeva, ceea ce incercam sa facem prin blogurile noastre se aseamana prin dorinta noastra de a ajuta pe ceilalti, ajutandu-ne in acelasi timp pe noi insine…Interesante si utile blogurile tale… Succes in continuare!
      Cu drag,
      Chriss

  6. Ildi says:

    Chriss,

    M-a impresionat povestea ta.
    Esti o persoana deosebita, ascunzi o comoara care asteapta sa fie scoasa la iveala.

    Astept sa descopar aceasta comoara.

    Cu drag, Ildi.

  7. Viorica says:

    Am primit o invitatie pe FB pentru a da like paginii „Regasire de sine”. Am vizualizat pagina, dar parca lipsea ceva. Imboldul…De ce? Si am cautat mai departe, Am ajuns aici. Despre mine, adica despre Criss…Si am inteles. Da, asa e. Dorim sa ne iubim si sa ne respectam in orice etapa a vietii noastre. Si daca reusim sa obtinem aceste sentimente si din partea celorlalti viata noastra capata sens. Sper ca regasirea de sine si descoperirea unui scop, a unei misiuni sa-ti aduca bucurie, recunoastere si implinire. Si sa netezesti calea si pentru altii, care se pot simti la fel de pierduti in fata unor schimbari pe care le-ar trai ca pierderi. Iti sunt alaturi, Criss!

    • Chriss says:

      Iti multumesc foarte mult, Viorica…pentru ca m-ai citit si pentru ca ai inteles mesajul meu. In plus, ma bucur sa te am alaturi, cu atat mai mult cu cat chiar te intereseaza acest subiect…
      Cu drag,
      Chriss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *